Crestinii ortodocsi îi comemorează pe Sfintii 40 de Mucenici

Sfintii 40 de Mucenici1
Pe data de 9 martie, românii se bucură de o sărbătoare mare şi anume Şfinţii 40 de Mucenici. Mulţi din nou aşteaptă această frumoasă zi pentru a savura clasicele reţete de mucenici cu zeamă sau cei moldoveneşti. Cu toate acestea, este bine să ştim că există o mulţime de tradiţii şi superstiţii legate de Sfinţii 40 de Mucenici.

Sfinţii 40 de mucenici din Sevastia au fost soldaţi romani, greci şi armeni, care se aflau detaşaţi în Armenia, pe vremea împăratului roman Liciniu (308-324). Deoarece au refuzat să se închine idolilor, guvernatorul Armeniei i-a închis timp de 8 zile, după care i-a condamnat la moarte prin îngheţare în lacul Sevastia. Pe malul lacului era amenajată o baie caldă pentru cei care s-ar fi lepădat de Hristos şi s-ar fi închinat zeilor. Doar unul dintre soldaţi, mai slab în credinţă, a ieşit din apa îngheţată şi, imediat ce a intrat în baia încălzită, a murit. În locul lui, unul dintre gardieni a mărturisit credinţa în Hristos și s-a alăturat celorlalți 39.
Numele celor 40 de Sfinţi Mucenici sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Ieraclie, Smaragd, Valent, Vivian, Evnichie, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Leontie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gaie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton şi Aglaie.
Potrivit tradiţiei populare, gospodinele creştine pregătesc preparate specifice în forma cifrei 8, care simbolizează Ziua Învierii.

Cei 40 de Mucenici
Tradiţii şi obiceiuri de Mucenici
Potrivit tradiţiei, în ziua de 9 martie, gospodinele prepară mucenici, care pot fi pregătiţi ca o prăjitură cu miez de nucă şi miere sau un aluat în forma cifrei opt, fiert în apă cu mirodenii şi nucă. Mucenicii se împart la rude, vecini, oameni sărmani, pentru pomenirea celor morţi, dar şi pentru belşugul viitoarelor recolte.
Se mai spune că, în această zi, poarta cerului se deschide şi moşii se întorc între cei din care s-au ridicat. Situarea acestei sărbători în preajma echinocţiului nu este întâmplătoare, pentru că, în viziunea populară, trecerea între cele două lumi se poate face numai urmând drumul Soarelui.
Sărbătoarea mucenicilor trebuie pusă şi în legătură cu pregătirea pământului pentru noul an agricol şi a uneltelor necesare.
Tot în 9 martie se încheie perioada cunoscută ca „zilele babelor” şi începe săptămâna moşilor.
Sărbătoarea Măcinicilor sau Mucenicilor, a cărei zi centrală este 9 martie, începe de fapt cu o zi înainte, cu Focurile de Măcinici, şi se încheie în 11 martie, cu Beţia rituală. Incinerarea simbolică a spiritului iernii şi renaşterea spiritului verii se realizează, simbolic, prin aprinderea focurilor rituale, în dimineaţa zilei de Măcinici, 9 martie, echinocţiul de primăvară pe stil vechi.
În Banat, copiii scormoneau şi băteau cu „botele” (beţele) în foc, iar mamele lor împrăştiau cenuşa rămasă după stingerea jarului în jurul caselor şi adăposturilor de animale şi păsări. Focurile de Măcinci erau considerate purificatoare – curăţau spaţiul de forţele malefice în ultima zi a anului vechi şi în prima zi a anului nou, profilactice – preveneau neplăcerilor aduse oamenilor de şerpi şi de insecte pe timpul verii, fertilizatoare pentru grădini, livezi şi vii prin împrăştierea cenuşii pe pământ.
În ziua Mucenicilor se trasează hotarul dintre iarnă şi vară, dintre zilele aprige ale Dochiei şi cele călduroase ale Moşilor. În această zi s-au suprapus două sărbători de înnoire sezonieră a timpului: ultima zi a Babei Dochia când, conform tradiţiei, aceasta moare şi se preface în stană de piatră, şi prima zi a Moşilor, jertfiţi şi transformaţi în cenuşă pe rugul funerar, pentru dreapta lor credinţă.
Obiceiul de a bea de Mucenici 40 sau 44 de pahare cu vin, la începutul anului agrar, este o reminescenţă a sărbătorilor bahice ale Antichităţii. Oamenii credeau că vinul băut de Măcinici se transformă, de-a lungul anului, în sânge şi putere de muncă. Dacă cineva nu putea să bea 40 de pahare cu vin, trebuia să guste sau cel puţin să fie stropit cu vin. Numărul paharelor de vin băute ar corespunde cu numărul Sfinţilor Mucenici din Sevastia, care poartă diferite nume, în funcţie de zonă – Moşi, Sfinţi, Sfinţişori sau Măcinici.
Acest obicei de a bea 40 sau 44 de pahare cu vin, la începutul anului agrar, este o reminescență a sărbătorilor bahice ale Antichităţii. Oamenii credeau că vinul băut de Măcinici se transformă în sânge şi putere de muncă, pe tot parcursul anului. Dacă cineva nu putea să bea toate cele 40 de pahare cu vin, trebuia să guste sau cel puţin să fie stropit cu vin. Numărul paharelor de vin băute corespunde cu numărul Sfinţilor Mucenici din Sevastia, care poartă diferite nume, în funcţie de zona – Moşi, Sfinţi, Sfinţişori sau Măcinici.

Cauti un rulment si nu il gasesti? Te ajutam noi - www.erulmag.ro

Mai multe știri despre:

S-ar putea sa-ţi mai placă şi...

0 comentarii la “Crestinii ortodocsi îi comemorează pe Sfintii 40 de Mucenici”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

code

ACTUALITĂȚI

AUTO

Ne gasesti si pe Facebook

CULTURĂ

TEATRU

RELIGIE

Urmăriți-ne pe Pinterest!

Pinterest

POLITICĂ

SOCIAL

PARTENERI

ABONARE LA ȘTIRI

Numele (obligatoriu)

Adresa de email (obligatoriu)

Urmăriți-ne și pe:

Vacanţe pe Litoral

CINEMA

JUSTIȚIE

camere foto digitale

Inchiriere Apartament de LUX

Abonare la Feed-uri RSS (Google)

FeedBurner Lumea Presei