Oops! It appears that you have disabled your Javascript. In order for you to see this page as it is meant to appear, we ask that you please re-enable your Javascript!

Creștinii ortodocși sărbătoresc astăzi Sfântul Ilie, aducătorul de ploi

Sfantul Prooroc Ilie
În fiecare an, pe data de 20 iulie, se prăznuieşte Sfântul Ilie, care este o divinitate populară ce a preluat numele şi data celebrării de la Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul. Sfântul Ilie este cinstit de creştini ca aducător de ploi, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani şi jumătate de secetă, dar şi ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, atestată prin numeroase tradiţii şi datini.

Sfântul Ilie a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea regelui Ahab, în regatul Israel din Samaria. Potrivit tradiţiei, Sovac a văzut, la naşterea lui Ilie, oameni îmbrăcaţi în veşminte albe care îl înveleau pe fiul său în haine de foc şi îi dădeau să mănânce o flacără. Preoţii templului din Ierusalim au interpretat vedenia considerând că Ilie a fost ales de Dumnezeu pentru slujirea profetică.
În perioada sa pământeană, Ilie a săvârşit şi păcate, cel mai mare fiind uciderea părinţilor săi, la îndemnul diavolului. Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a urcat la cer într-o trăsură cu roţi de foc trasă de cai albi înaripaţi.
Sfântul Ilie fiind cunoscut ca cel ce a adus prin rugăciunea sa seceta asupra poporului din Israel și apoi ploaia care a salvat poporul de la moarte, a ajuns să fie cinstit și ca cel ce aduce ploi. Potrivit crestinortodox.ro, în Liturghier, la slujba care se oficiază la vreme de secetă, întâlnim o cerere în care este redată mijlocirea Sfântului Ilie pentru ploi: ‘Pentru ca rugăciunile noastre să fie bine primite și precum pe Ilie, oarecând, așa să ne audă și pe noi și să ne miluiască cu ploaie și cu buna întocmire a văzduhului, Domnului să ne rugăm.
În cer, Sfântul Ilie cutreieră norii, fulgeră şi trăsneşte dracii cu biciul său de foc, pentru a-i pedepsi pentru răul care i l-au pricinuit. Şi, pentru că dracii înspăimântaţi se ascund pe pământ prin arbori, pe sub streaşina caselor, în turlele bisericilor şi chiar în trupul unor animale, Sfântul Ilie trăsneşte năprasnic, pentru a nu-i scăpa nici unul dintre ei.
Tradiții și superstiții de Sfântul Ilie
În ajunul zilei de Sf. Ilie, fetele se duceau noapte pe câmp semănat cu cânepa, se dezbrăcau și se tăvăleau prin holde, apoi se întorceau acasă. Dacă noaptea visau cânepa verde, era semn că își vor lua bărbat tânăr. Dacă visau cânepa uscată, se maritau după om bătrân.
De Sfântul Ilie, femeile duc la biserică busuioc și-l pun la iconostas. La sfârșitul slujbei, îl iau și îi dau foc, iar cu cenușa lui se freacă în gura copiii, când au bube. Mărul este pomul Sfântului Ilie, de aceea nu se mănâncă mere noi până în această zi. Dacă va tuna în ziua aceasta, toate alunele vor seca, iar toate celelalte fructe vor avea viermi. În ziua Sfântului, jertfelnicul de la biserică este plin cu tot felul de bucate, pentru sufletul morților. În unele sate, femeile duc la biserică lapte și vin, iar peste zi fac praznice pentru cei morți. Merele se duc întâi la biserică, pentru că există credința că numai așa ele vor deveni de aur pe lumea cealaltă. Dacă nu se păstrează această datină, cel ce mănâncă mere înainte de Sf. Ilie, va culege veșnic mere pe lumea cealaltă, dar cănd va începe să le mănânce, ele îi vor pieri de dinainte. Unele femei împart și porumb fiert, dar și farfurii cu măncare, împodobite cu flori de vară. Tot cu flori de vară, legate cu lână roșie, sunt și cănile pline cu apă. Înaintea acestei sărbători se încheie obiceiurile de invocare a ploilor.
Românii pomenesc în ziua de Sf. Ilie sufletele morților, în special pe cele ale copiilor. În unele sate, femeile care au copii mici morți chemau copii străini sub un măr pe care îl scuturau și le dădeau de pomană merele care cădeau.
De asemenea, în tradiția populară se mai zice că dacă tună în ziua de Sfântul Ilie, fructele din livezi vor face viermi.
În unele zone, în ziua de Sf. Ilie se strângea mierea, operațiunea fiind denumită “retezatul stupilor”. Mierea era recoltată numai de bărbați, curați la trup și suflet, îmbrăcați în haine de sărbătoare. Femeile nu aveau ce căuta în stupină. După recoltare, rudele și vecinii erau invitați la un moment festiv, degustându-se mierea cea nouă, dar și țuica indulcită cu miere. Masa festivă era păzită de cei care știau să facă farmece și vrăji, întrucât se credea că mierea furată în zi mare are puteri magice mari. De Sfântul Ilie ciobanii aveau voie să coboare de la munte, pentru prima dată de la urcarea oilor la stână. Ciobanii aduceau în dar iubitelor și nevestelor furci pentru tors, lucrate de ei cu migală.
În unele zone se mai păstrează obiceiul nedeilor (petrecere câmpenească populară de origine păstorală organizată de obicei cu prilejul unei sărbători sau al unui hram), se organizează târguri, iarmaroace, bâlciuri.
În ziua de Sf. Ilie:
– nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină).
– îl cinstesc mai ales cojocării, stupării – se retează stupii, se duc faguri și mere la biserică spre binecuvântare și se împart de pomană.
– se culeg în zori plante de leac stropite cu sânge de cocos tăiat deasupra lor.
– se duc berbecii la berbecar.
– dacă tună vor fi merele și alunele viermănoase; dacă plouă, va ploua 20 de zile.

Cauti un rulment si nu il gasesti? Te ajutam noi - www.rulmentistoc.com

Sending
User Review
0 (0 votes)

Mai multe știri despre:

S-ar putea sa-ţi mai placă şi...

0 comentarii la “Creștinii ortodocși sărbătoresc astăzi Sfântul Ilie, aducătorul de ploi”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITĂȚI

Ne gasesti si pe Facebook

AUTO

CULTURĂ

TEATRU

RELIGIE

POLITICĂ

SOCIAL

CINEMA

JUSTIȚIE

Inchiriere Apartament de LUX

ABONARE LA ȘTIRI

Numele (obligatoriu)

Adresa de email (obligatoriu)

PARTENERI