Oops! It appears that you have disabled your Javascript. In order for you to see this page as it is meant to appear, we ask that you please re-enable your Javascript!

Crestinii ortodocsi sarbatoresc luni Sfantul Ilie, aducatorul de ploi

Sfantul-Mare-Prooroc-Ilie
Sfântul Ilie. În fiecare an, pe data de 20 iulie, se prăznuieşte Sfântul Ilie, care este o divinitate populară ce a preluat numele şi data celebrării de la Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul. Sfântul Ilie este cinstit de creştini ca aducător de ploi, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani şi jumătate de secetă, dar şi ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, atestată prin numeroase tradiţii şi datini.

În ajunul zilei Sfântului Ilie, fetele se duc noaptea pe locurile unde este semănată cânepa, se dezbracă de cămăși și după ce se tăvălesc goale prin cânepa, se îmbrăcă repede și merg acasă să se culce. Dacă peste noapte vor visa cânepa verde, este semn că la măritiș vor lua flăcăi de bărbați; dacă însă vor visa cânepa uscată, se vor mărita după oameni bătrâni. La revărsatul zorilor, se culegeau ierburi de leac, care se duceau apoi acasă și se puneau la uscat la umbră, pe prispă sau în cămară. Se culegeau și alte plante, considerate bune pentru vrăji și farmece; odată uscate, acestea erau stropite cu sângele unui cocor, tăiat chiar deasupra lor. Astfel „menite”, prin sacrificiu, plantele puteau fi folosite de vrăjitoare.
În ajunul zilei de Sf. Ilie, fetele se duceau noapte pe câmp semănat cu cânepa, se dezbrăcau și se tăvăleau prin holde, apoi se întorceau acasă. Dacă noaptea visau cânepa verde, era semn că își vor lua bărbat tânăr. Dacă visau cânepa uscată, se măritau după om bătrân.
De Sfântul Ilie, femeile duc la biserică busuioc și-l pun la iconostas. La sfârșitul slujbei, îl iau și îi dau foc, iar cu cenușa lui se freacă în gura copiii, când au bube. Mărul este pomul Sfântului Ilie, de aceea nu se mănâncă mere noi până în această zi. Dacă va tuna în ziua aceasta, toate alunele vor seca, iar toate celelalte fructe vor avea viermi. În ziua Sfântului, jertfelnicul de la biserică este plin cu tot felul de bucate, pentru sufletul morților. În unele sate, femeile duc la biserică lapte și vin, iar peste zi fac praznice pentru cei morți. Merele se duc întâi la biserică, pentru că există credința că numai așa ele vor deveni de aur pe lumea cealaltă. Dacă nu se păstrează această datină, cel ce mănâncă mere înainte de Sf. Ilie, va culege veșnic mere pe lumea cealaltă, dar cănd va începe să le mănânce, ele îi vor pieri de dinainte. Unele femei împart și porumb fiert, dar și farfurii cu măncare, împodobite cu flori de vară. Tot cu flori de vară, legate cu lână roșie, sunt și cănile pline cu apă. Înaintea acestei sărbători se încheie obiceiurile de invocare a ploilor.
Românii pomenesc în ziua de Sf. Ilie sufletele morților, în special pe cele ale copiilor. În unele sate, femeile care au copii mici morți chemau copii străini sub un măr pe care îl scuturau și le dădeau de pomană merele care cădeau.
De asemenea, în tradiția populară se mai zice că dacă tună în ziua de Sfântul Ilie, fructele din livezi vor face viermi.
În unele zone, în ziua de Sf. Ilie se strângea mierea, operațiunea fiind denumită “retezatul stupilor”. Mierea era recoltată numai de bărbați, curați la trup și suflet, îmbrăcați în haine de sărbătoare. Femeile nu aveau ce căuta în stupină. După recoltare, rudele și vecinii erau invitați la un moment festiv, degustându-se mierea cea nouă, dar și țuica îndulcită cu miere. Masa festivă era păzită de cei care știau să facă farmece și vrăji, întrucât se credea că mierea furată în zi mare are puteri magice mari. De Sfântul Ilie ciobanii aveau voie să coboare de la munte, pentru prima dată de la urcarea oilor la stână. Ciobanii aduceau în dar iubitelor și nevestelor furci pentru tors, lucrate de ei cu migală.
În unele zone se mai păstrează obiceiul nedeilor (petrecere câmpenească populară de origine păstorală organizată de obicei cu prilejul unei sărbători sau al unui hram), se organizează târguri, iarmaroace, bâlciuri.
În ziua de Sf. Ilie:
– nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină).
– îl cinstesc mai ales cojocării, stupării – se retează stupii, se duc faguri și mere la biserică spre binecuvântare și se împart de pomană.
– se culeg în zori plante de leac stropite cu sânge de cocos tăiat deasupra lor.
– se duc berbecii la berbecar.
– dacă tună vor fi merele și alunele viermănoase; dacă plouă, va ploua 20 de zile.

Cauti un rulment si nu il gasesti? Te ajutam noi - www.rulmentistoc.com

Sending
User Review
5 (1 vote)

Mai multe știri despre:

S-ar putea sa-ţi mai placă şi...

0 comentarii la “Crestinii ortodocsi sarbatoresc luni Sfantul Ilie, aducatorul de ploi”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITĂȚI

Ne gasesti si pe Facebook

AUTO

CULTURĂ

TEATRU

RELIGIE

POLITICĂ

SOCIAL

CINEMA

JUSTIȚIE

Inchiriere Apartament de LUX

ABONARE LA ȘTIRI

Numele (obligatoriu)

Adresa de email (obligatoriu)

PARTENERI