Sfântul Nicolae, ocrotitorul copiilor. Traditii si obiceiuri

sfantul nicolae
Sfântul Nicolae este celebrat de creștinii ortodocși în data de 6 decembrie. Aproximativ 800.000 de cetăţeni români, dintre care peste 510.000 bărbaţi şi peste 280.000 femei, poartă numele Sfântului Ierarh Nicolae.

Din totalul româncelor care îşi sărbătoresc ziua numelui sâmbătă majoritatea se numesc Nicoleta. Există și românce cu numele: Niculina, Nicolina, Niculita, Niculiţa, Nicole sau Nikole. Mai puține femei se numesc Nichi, Nikko, Nikka, Nikke, Nikki Nikky sau Niculăiţa.
Majoritatea bărbaţilor care îşi sărbătoresc onomastica respectiv se numesc Nicolae. Alţi poartă numele Niculai, Neculai, Nicuşor sau Niculae. Mai puțini numesc Nic, Nik, Lae, Laie sau Niklas. Printre sărbătoriţi se numără şi care poartă numele Nicolăiţă, Niculăiţă, Culae sau Nicholaus.
Sfântul Ierarh Nicolae s-a născut în ținutul Lichiei, într-o familie cu credință în Dumnezeu. El avea un unchi episcop care i-a sfătuit pe părinții săi să își îndrepte fiul către slujirea Bisericii. Nicolae a devenit preot, trăind în post și rugăciuni, cu frică de Domnul.
După moartea părinților săi, a moștenit o avere însemnată. El a dăruit foarte mult din ea celor săraci, ajutându-i pe cei aflați în nevoie.
S-a ridicat la cele veșnice după ce a trăit îndelungat, timp în care a săvârșit foarte multe fapte bune. Din sfintele lui moaște a izvorât mir și multe minuni s-au făcut de atunci.
Ziua de 6 decembrie este una plină de tradiții și obiceiuri din popor. Este totodată ziua de Moș Nicolae.
În credinţa populară, Sfântul Nicolae mai este cunoscut şi sub numele de San-Nicoara. Se spune că el păzeşte soarele care încearcă să se strecoare pe lângă el pentru a ajunge la tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără căldură şi fără lumină.
În unele zone ale ţării, în ziua de Sfântul Nicolae oamenii aduc în casă crengunțe de pomi fructiferi pe care le păstrează în apă lângă icoane ca să înflorească până de Anul Nou. Iar dacă aceste crenguţe vor înflori până când anul se sfârşeşte, anul care vine va fi unul foarte roditor şi plin de satisfacţii.
În alte regiuni fetele se adună în ajunul sărbătorii pentru a face plăcinte, iar seara, la ora nouă fix, flăcăii năvălesc peste ele şi petrecerea începe.
În zona rurală, în ziua de Sfântul Nicolae, feciorii se organizează în cete, îşi aleg gazdă în casa căreia repetiţiile pentru colinda de Crăciun şi de Anul Nou vor avea loc.
În popor se crede că de Sfântul Nicolae începe în adevăratul sens al cuvântului iarna. În această zi Moşul îşi scurtura barba sură şi începe să ningă. Iar dacă nu ninge înseamnă că Sfântul Nicolae a întinerit.
În fiecare an, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, copiii ştiu că trebuie că ghetulele sau cizmuliţele lor să fie lustruite, deoarece Moş Nicolae va veni pe la ei să le aducă daruri celor cuminţi. Copiii neascultători primesc o nuieluşă, menită să îi atenţioneze şi să le aducă aminte că trebuie să asculte de părinţii şi bunicii lor. Pentru Moş Nicolae este suficient să se uite prin ferestre pentru a-şi da seama dacă un copil a fost cuminte sau rău.
Chiar dacă Moş Nicolae este mereu grăbit să ajungă la copiii din întreaga lume, acesta îşi face timp să asculte şi dorinţele fiecărui copil în parte. Conform tradiţiilor româneşti, Moş Nicolae apare pe un cal alb, făcând astfel trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii, ajuta pe toţi cei nevoiaşi, orfanii şi văduvele, este stăpânul apelor şi salvează corăbierii de la înec, protejează soldaţii pe timp de război.
Conform tradiţiei populare, în nopţile sfinţite de sărbători, când cerurile se deschid şi pentru noi, muritorii de rând, se spune ca preţ de o secundă Sfântul Nicolae poate fi văzut stând în dreapta Domnului.
În Europa, în preajma secolului al XII-lea, ziua de Sfântul Nicolae a devenit atât ziua darurilor, cât şi a activităţilor caritabile.
La nemţi, tradiţia sărbătoririi lui Moş Nicolae a apărut prin îmbinarea imaginii creştine a Sfântului cu o figură păgână. Acesta este văzut de către germani ca un bătrân cu un sac în spate şi o nuieluşă în mână. Pe lângă ghetuţele pe care copiii şi le pregătesc minuţios pentru venirea Moşului, aceştia scriu în ajun o scrisoare în care apar toate dorinţele lor, dar şi câţiva morcovi pentru caii moşului. Mai mult, Sfanul Nicolae are mereu cu el o carte în care sunt trecute toate faptele copiilor, fie ele bune sau rele. Iar dacă cei mici nu au fost mici, ei primesc nuieluşe, cartofi sau cărbuni. În unele părţi ale Germaniei, copiii se îmbraca în Moş Nicolae şi colinda toate casele vecine în timp ce gazdele le oferă dulciuri.

Cauti un rulment si nu il gasesti? Te ajutam noi - www.erulmag.ro

Mai multe știri despre:

S-ar putea sa-ţi mai placă şi...

0 comentarii la “Sfântul Nicolae, ocrotitorul copiilor. Traditii si obiceiuri”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

code

ACTUALITĂȚI

AUTO

Ne gasesti si pe Facebook

CULTURĂ

TEATRU

RELIGIE

Urmăriți-ne pe Pinterest!

Pinterest

POLITICĂ

SOCIAL

PARTENERI

ABONARE LA ȘTIRI

Numele (obligatoriu)

Adresa de email (obligatoriu)

Urmăriți-ne și pe:

Vacanţe pe Litoral

CINEMA

JUSTIȚIE

camere foto digitale

Inchiriere Apartament de LUX

Abonare la Feed-uri RSS (Google)

FeedBurner Lumea Presei