Preşedintele Klaus Iohannis a primit premiul european”Coudenhove-Kalergi”

Klaus_Iohannis
Preşedintele Klaus Iohannis a primit, miercuri, premiul european “Coudenhove-Kalergi” pentru anul 2020, distincţie despre care a spus că îl onorează. “Decernarea premiului “Coudenhove-Kalergi” pentru anul 2020 mă onorează. (…) Această distincţie mă bucură cu atât mai mult cu cât, privind în urmă, printre laureaţi se numără personalităţi de marcă ce s-au dedicat obiectivului unei Europe unite”, a spus Iohannis.

Printre cei care au participat la eveniment s-au numărat fostul preşedinte Emil Constantinescu, şeful Statului Major al Apărării, Daniel Petrescu, premierul interimar, Ludovic Orban, premierul desemnat, Florin Cîţu, miniştri, preşedintele USR, Dan Barna, preşedintele PMP, Eugen Tomac, directorul SRI, Eduard Hellvig, europarlamentari, parlamentari, diplomaţi, reprezentanţi ai mediului academic, ai cultelor religioase.
Potrivit Agerpres, premiul a fost acordat de către prinţul Nikolaus von Liechtenstein, preşedintele Societăţii Europene Coudenhove-Kalergi.
La eveniment a participat şi Donald Tusk, preşedintele Partidului Popular European şi fost preşedinte al Consiliului European, care va rosti laudatio.Klaus_Iohannis1Vă prezentăm în continuare textul alocuțiunii:
„Alteța Voastră Serenisimă, Prinț Nikolaus von Liechtenstein,
Domnule Președinte Donald Tusk,
Domnule Prim-ministru,
Onorată asistență,
Decernarea Premiului European Coudenhove-Kalergi pentru anul 2020 mă onorează. Doresc să îmi exprim aprecierea față de Societatea Europeană Coudenhove-Kalergi și personal Alteței Sale Serenisime, Prințul Nikolaus von Liechtenstein, pentru acordarea acestui premiu.
Vreau, totodată, să-i mulțumesc domnului Președinte Donald Tusk pentru cuvintele deosebite de apreciere. Thank you, dear Donald!
Dragă Donald, ești un bun prieten al țării noastre și de fiecare dată este o plăcere să te avem alături! Bine ai revenit în România!
Această distincție mă bucură cu atât mai mult cu cât, privind în urmă către laureații Premiului European, remarc că printre aceștia se regăsesc personalități politice de marcă, ce s-au dedicat obiectivului unei Europe unite.
Fondator, după Primul Război Mondial, al Mișcării Pan-europene, Richard von Coudenhove-Kalergi a fost un vizionar şi un promotor activ al identității europene.
Într-o perioadă în care avem nevoie de cât mai multe modele politice şi personalități angajate cu sufletul şi cu mintea în consolidarea proiectului european, trebuie să ne aducem aminte cu respect şi considerație de această personalitate istorică şi de capacitatea sa de a inspira acțiunea politică a liderilor europeni, în slujba ideii de unificare a Europei.
În 1922, Richard von Coudenhove-Kalergi lansa ideea unei Europe unite, a unei asociații de state libere grupate în „Statele Unite ale Europei”.
La vremea respectivă, la 4 ani după încheierea Primului Război Mondial, o Europă unită, fără conflicte, părea o utopie. Din păcate, continentul european a trebuit să treacă printr-un nou Război Mondial, unul și mai sângeros, pentru a învăța cât de importantă este pacea şi cât de necesar este ca europenii să lucreze împreună pentru a pune bazele unui proiect de pace și dezvoltare fără precedent.
Conceptul pan-european vizionar lansat de Richard von Coudenhove-Kalergi a inspirat acțiunea părinților fondatori ai proiectului european de astăzi.
Richard von Coudenhove-Kalergi credea cu tărie că ciclul distructiv al conflictelor poate fi oprit, că istoria continentului european poate fi scrisă altfel.
Credea în Europa, în valorile fundamentale ale acesteia: demnitate umană și libertate. Astfel, Coudenhove-Kalergi și-a dedicat viața ideii unei Europe unite, indisolubile. Acest ideal călăuzește astăzi proiectul Uniunii Europene.
Richard von Coudenhove-Kalergi a fost martorul renașterii continentului european, după cel de-al Doilea Război Mondial. Dar nu a mai putut fi martorul extinderii Uniunii Europene. La dispariția sa, în 1972, Uniunea Europeană era încă formată din cei șase membri fondatori.
Uniunea Europeană numără în prezent 27 de state membre, care trăiesc împreună în pace și prosperitate.
Realizarea proiectului european s-a înfăptuit treptat, iar aderarea fiecărei țări a adus avantaje reciproce, atât pentru noul stat membru, cât și pentru comunitatea europeană căreia i s-a alăturat.
Din această perspectivă, consider că acordarea acestei distincții este, mai presus de orice, o recunoaștere a rolului României în Uniunea Europeană şi a profilului țării noastre de promotor activ al integrării europene, al unității proiectului european şi al capacității acestuia de a fi o sursă de inspirație și un ideal pentru țările din vecinătate.
Aderarea la Uniunea Europeană a însemnat revenirea României acasă, în familia europeană de care este legată prin istorie, cultură, civilizație, prin atașamentul cetățenilor săi față de valorile democrației liberale.
În decembrie 1989, românii şi-au afirmat şi recâștigat, cu sacrificii importante, apartenența la spațiul politic, democratic şi cultural european de care au fost separați după cel de-al Doilea Război Mondial.
Prin votul pro-european dat de cetățenii români la alegerile europene, la referendumul din 26 mai și la alegerile prezidențiale de anul trecut, românii au reconfirmat atașamentul profund față de valorile europene, democrație, stat de drept, independența justiției și continuarea luptei împotriva corupției.
Doamnelor şi domnilor,
Pentru a păstra ceea ce am construit împreună, avem nevoie de viziune. Așa cum Richard von Coudenhove-Kalergi și părinții fondatori ai Uniunii Europene – Robert Schuman, Konrad Adenauer și Alcide de Gasperi – au avut viziunea realizării proiectului european, așa și noi avem datoria să ducem mai departe această prețioasă moștenire și să consolidăm proiectul european pe baza valorilor sale fundamentale.
Iar această viziune înseamnă, pe de o parte, ca liderii europeni să găsească soluții comune la provocări, iar, pe de altă parte, ca proiectul european să fie cunoscut mai bine şi susținut de cetățeni, care să simtă că îi aparțin pe deplin.
Uniunea Europeană s-a confruntat în ultimii ani cu o serie de provocări, interne și externe, de la criza economică, criza migrației, fenomenul terorist, la evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică și Sudică.
Anul acesta, la 31 ianuarie, pentru prima dată, un stat membru a părăsit marea familie europeană. Plecarea Marii Britanii a fost o grea încercare, dar noi, cele 27 de state membre, am strâns rândurile și am arătat că unitatea noastră este solidă.
Fără unitate, fără coeziune, crizele ar fi mai greu de depășit, iar proiectul european ar avea grav de suferit.
Cetățenii europeni care au rămas puternic atașați de proiectul european, de beneficiile incontestabile pe care acesta le aduce, dau forță și vitalitate Uniunii noastre.
Rezultatele de ansamblu ale alegerilor europene din mai 2019 au reconfirmat din plin acest lucru.
Mă bucur să reamintesc cu acest prilej că statele membre şi instituțiile europene au agreat prin consens anul trecut, la Summitul european pe care l-am găzduit în 9 mai, Declarația de la Sibiu.
„Spiritul de la Sibiu”, bazat pe valorile și obiectivele comune ale Uniunii, reprezintă o pledoarie comună pentru o Europă mai unită și mai puternică.
A urmat apoi, la Consiliul European din iunie 2019, adoptarea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024.
Astfel de momente trebuie să ne ghideze mai departe și să ne dea încredere în viitorul nostru comun. Aceste documente strategice trebuie astăzi puse în practică.
Exercitarea pentru prima dată de către România a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, în prima jumătate a anului trecut, a demonstrat, o dată în plus, prin eforturile depuse şi prin rezultatele obținute, atașamentul României pentru aprofundarea Uniunii, pentru avansarea dosarelor majore ale agendei europene de astăzi.
Principiile care ne-au ghidat în timpul mandatului la conducerea Consiliului Uniunii Europene au pus în prim-plan coeziunea, ca valoare comună europeană.
Aceste principii vor continua să stea la baza acțiunilor noastre și în viitor, fiind de altfel o reflexie a voinței societății românești.
România va continua să acționeze ca un stat membru profund angajat în procesul construcției europene, al adâncirii integrării europene, în beneficiul tuturor statelor membre și al cetățenilor.
Vrem o Uniune mai puternică în plan intern, dar şi în planul acțiunii sale globale, inclusiv în vecinătatea noastră imediată. Suntem beneficiarii direcți ai procesului de extindere şi ne dorim ca acesta să continue, pentru a promova stabilitatea, democrația şi dezvoltarea dincolo de frontierele actuale ale Uniunii.
Nu în ultimul rând, este esențial să urmărim consolidarea parteneriatelor Uniunii Europene cu aliații tradiționali, precum și implementarea inițiativelor din domeniul securității și apărării comune, în deplină complementaritate cu NATO.
Mai presus de orice, scopul nostru comun trebuie să fie continuarea și consolidarea evoluțiilor democratice, care au transformat fundamental în bine fața continentului european şi au adus libertate, democrație, societăți bazate pe respectul pentru drepturile omului, precum şi mai multă prosperitate cetățenilor europeni.
Doamnelor și domnilor,
Este datoria noastră să nu uităm momentele dramatice din trecutul continentului european. Richard von Coudenhove-Kalergi vorbea acum o sută de ani despre „integrare sau colaps”.
Avem responsabilitatea astăzi de a conferi proiectului european o nouă dinamică, încredere și viziune.
De noi depinde dacă vom reuși să păstrăm ceea ce am obținut împreună, prin decenii de acțiune comună.
Este important ca Uniunea Europeană să-și mențină nealterate valorile şi principiile sale fundamentale şi să identifice căi concrete pentru a fi mai apropiată de cetățenii săi.
Conferința despre viitorul Europei care va fi lansată la nivel european va avea un rol important în a face ca beneficiile politicilor europene să fie mai bine cunoscute de oameni.
Astfel, doresc să vă mulțumesc încă o dată pentru premiul acordat şi să vă felicit pentru activitatea dumneavoastră susținută în serviciul promovării ideii şi valorilor noastre europene.
România a fost şi va fi în continuare un stat membru pe deplin dedicat acestui proiect!
Vă mulțumesc tuturor!”
Decizia de acordare a premiului european “Coudenhove-Kalergi” pentru anul 2020 preşedintelui Klaus Iohannis a fost adoptată de membrii Societăţii pentru “meritele sale deosebite de politician care, prin dedicarea pentru valorile europene, contribuie decisiv la consolidarea integrării României în comunitatea statelor europene”, apreciindu-se, totodată, că “acţiunea sa politică are un rol exemplar într-o Europa care a fost divizată în trecut”.
Premiul european “Coudenhove-Kalergi” se numără printre cele mai prestigioase distincţii decernate, la fiecare doi ani, unor personalităţi care şi-au adus contribuţia la proiectul unei Europe unite şi paşnice şi este acordat de către Societatea Europeană Coudenhove-Kalergi, care a fost înfiinţată în 1978 în memoria “marelui vizionar european” Richard von Coudenhove-Kalergi.

Cauti un rulment si nu il gasesti? Te ajutam noi - www.rulmentistoc.com

Mai multe știri despre:

S-ar putea sa-ţi mai placă şi...

0 comentarii la “Preşedintele Klaus Iohannis a primit premiul european”Coudenhove-Kalergi””

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Live Events

ACTUALITĂȚI

Ne gasesti si pe Facebook

AUTO

CULTURĂ

TEATRU

RELIGIE

POLITICĂ

SOCIAL

CORONAVIRUS

Articole despre Coronavirus Reguli, Statistici, Sondaje, Comentarii

CINEMA

JUSTIȚIE

Închiriere Apartament de LUX

ABONARE LA ȘTIRI

Numele (obligatoriu)

Adresa de email (obligatoriu)

PARTENERI

×
%d blogeri au apreciat: