Turismul românesc crește în ritmuri diferite

Privit printr-o singură cifră, turismul poate părea ușor de descris: au venit mai mulți turiști sau mai puțini decât anul trecut. Imaginea devine însă mai nuanțată atunci când separăm românii de străini, urmărim câte nopți petrec în destinație și vedem câtă capacitate de cazare le-a fost pusă la dispoziție.

Analiza BIBI Touroperator, realizată pe baza datelor Institutului Național de Statistică pentru primele opt luni din 2026, surprinde tocmai aceste diferențe. Constanța, București, Brașov, Cluj, Sibiu, Mureș, Prahova, Bihor, Suceava și Vâlcea concentrează împreună 67,8% din sosirile și 71,8% din înnoptările înregistrate la nivel național. Evoluțiile lor au, așadar, o greutate considerabilă în tabloul turismului românesc.
În acest grup, trei destinații cresc pe segmentul turiștilor români, iar șapte înregistrează scăderi față de ianuarie–august 2025. În schimb, sosirile străinilor avansează în toate cele zece. Cele două tendințe se întâlnesc în proporții diferite de la un județ la altul.
Constanța, o creștere care se vede și în utilizarea cazării
Constanța se distinge prin amploarea creșterii pe piața internă. În primele opt luni din 2026, județul a înregistrat aproximativ 1,81 milioane de sosiri și 5,60 milioane de înnoptări ale turiștilor români, cu 15,5%, respectiv 16,1% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

Comparația cu 2024 oferă un reper suplimentar. Sosirile românilor sunt cu 18,8% mai mari, iar înnoptările cu 15,1%. Rezultatul din 2026 depășește astfel atât nivelul anului precedent, cât și pe cel de acum doi ani.
Și segmentul străinilor crește: cu 23,7% la sosiri și cu 17,3% la înnoptări față de 2025. Volumele sale rămân însă mult mai mici decât cele ale pieței interne. Cele aproximativ 52.400 de sosiri ale străinilor trebuie privite în raport cu cele peste 1,8 milioane de sosiri ale românilor.
Un alt indicator întărește imaginea favorabilă. Capacitatea de cazare în funcțiune a crescut cu 11,7%, dar înnoptările totale au avansat mai repede. În consecință, gradul de utilizare a urcat de la 47,0% la 48,9%. Constanța este singura dintre cele zece destinații analizate unde acest indicator crește față de primele opt luni din 2025. Datele privesc întregul județ și întreaga perioadă ianuarie–august. Ele nu descriu separat fiecare stațiune și nici rezultatele fiecărui operator.

Sibiu și Mureș cresc, dar oferta lor avansează mai repede
Sibiu și Mureș continuă să atragă mai mulți turiști români. Față de 2025, sosirile acestora cresc cu 4,2% în Sibiu și cu 5,1% în Mureș, iar înnoptările cu 2,1%, respectiv 3,8%. Ambele județe înregistraseră creșteri și în anul anterior.
Evoluția străinilor este, de asemenea, pozitivă. Sosirile cresc cu 11,7% în Sibiu și cu 15,1% în Mureș, însoțite de avansuri ale înnoptărilor de 12,5% și 12,9%.
Totuși, capacitatea pusă la dispoziția turiștilor se extinde mai repede decât înnoptările cumulate. Oferta în funcțiune crește cu 12,5% în Sibiu și cu 8,9% în Mureș, iar gradul de utilizare scade în ambele județe.
Aceste rezultate arată de ce o destinație poate primi mai mulți turiști fără ca locurile disponibile să fie, în medie, mai bine ocupate. Creșterea cererii există, dar trebuie raportată la dimensiunea ofertei.

Vacanțele mai scurte accentuează scăderea pieței interne
În Bihor, Suceava și Vâlcea, scăderea segmentului românilor se vede mai puternic în înnoptări decât în sosiri.
Bihorul pierde 11,8% din sosirile românilor și 19,3% din înnoptările acestora față de 2025. În Suceava, reducerile sunt de 9,9% și 17,7%, iar în Vâlcea de 7,2% și 16,1%.
Diferența dintre cei doi indicatori arată că durata medie a șederii s-a redus. Pentru destinații, aceasta înseamnă că scăderea numărului de sosiri este însoțită de mai puține nopți petrecute, în medie, la fiecare înregistrare în cazare.
Nici reperul anului 2024 nu schimbă sensul evoluției. Înnoptările românilor sunt cu 20,2% mai mici în Bihor, cu 16,6% în Suceava și cu 13,8% în Vâlcea decât acum doi ani.
Brașovul înregistrează, la rândul său, o scădere succesivă a ambilor indicatori pe segmentul românilor. Față de 2025, sosirile se reduc cu 6,1%, iar înnoptările cu 5,9%. Raportat la 2024, pierderea ajunge la aproximativ 125.000 de sosiri și 225.000 de înnoptări.
Aceste cifre descriu evoluția cererii înregistrate în cazare. Ele nu stabilesc, singure, în ce măsură schimbările au fost determinate de bugete, prețuri, vouchere sau alegerea altor destinații.

Străinii susțin creșterea, cu efecte diferite de la un județ la altul
Sosirile străinilor cresc în toate cele zece destinații analizate. Prahova conduce avansul procentual, cu 25,0%, urmată de Constanța, cu 23,7%, și Bihor, cu 18,8%.
Prahova oferă un exemplu clar al modului în care cele două segmente se pot echilibra. Sosirile românilor scad cu 1,3%, de la 323.983 la 319.889, dar cele ale străinilor cresc de la 36.851 la 46.058. Rezultatul cumulat este pozitiv: 365.947 de sosiri, cu 1,42% mai multe decât în 2025.
La înnoptări, însă, cele două segmente cumulate rămân ușor sub nivelul anului precedent. Așadar, chiar și în aceeași destinație, creșterea sosirilor poate coexista cu o scădere a nopților petrecute în cazare.
În Bihor, avansul străinilor nu este suficient pentru a compensa pierderile de pe piața internă. Explicația se află în volume: segmentul străinilor este mult mai mic. O creștere procentuală ridicată, pornită de la o bază redusă, poate aduce mai puține sosiri suplimentare decât pierde segmentul dominant.
Bucureștiul rămâne principalul pol al turismului internațional dintre destinațiile analizate, cu aproximativ 719.000 de sosiri și 1,67 milioane de înnoptări ale străinilor. Față de 2025, creșterile sunt de 4,6% și 5,5%.
Înnoptările străinilor avansează în nouă dintre cele zece destinații. Excepția este Vâlcea, unde sosirile cresc cu 7,4%, dar înnoptările scad cu 0,9%, ceea ce indică o reducere a șederii medii.

Oferta de cazare crește mai repede decât înnoptările
Pe ansamblul celor zece destinații, capacitatea de cazare în funcțiune a crescut cu 5,8%, în timp ce înnoptările românilor și străinilor, cumulate, au avansat cu 2,4%.
Capacitatea în funcțiune, exprimată în locuri-zile, ține cont atât de locurile disponibile, cât și de zilele în care acestea au fost oferite turiștilor. O creștere poate reflecta mai multe locuri, o perioadă mai lungă de funcționare sau ambele. Nu înseamnă automat că au apărut mai multe hoteluri ori pensiuni.
În nouă dintre cele zece destinații, gradul de utilizare scade față de 2025. Cele mai mari reduceri apar în Bihor, de la 33,4% la 27,6%, și Suceava, de la aproximativ 28,0% la 22,6%. În Vâlcea, utilizarea coboară de la 34,1% la 30,1%, deși capacitatea în funcțiune s-a redus cu 4,9%.
Pentru operatori, aceste evoluții ridică întrebări despre durata șederilor, perioadele de funcționare și capacitatea destinației de a atrage cerere suplimentară. Gradul de utilizare nu măsoară direct profitabilitatea, dar arată în ce proporție oferta disponibilă a fost folosită.
Turismul românesc are destinații care cresc, piețe externe care aduc mai mulți vizitatori și o ofertă de cazare în extindere. Are însă și județe în care piața internă pierde teren sau în care cererea nu ține pasul cu oferta. Dincolo de numărul sosirilor, provocarea este să se transforme interesul pentru o destinație în nopți petrecute acolo și într-o utilizare mai bună a capacității existente.