August nu poate salva singur turismul românesc

O lună bună poate schimba atmosfera din turism. Poate aduce încasări așteptate și poate da încredere după un început de an slab. Dar, când tragem linie, lunile pierdute rămân în bilanț. Așa citesc datele pentru august 2026: o revenire importantă, susținută puternic de litoral, care nu a fost suficientă pentru a recupera scăderile înregistrate pe piața internă.

Cifrele Institutului Național de Statistică - INS arată un august în creștere. Structurile de cazare din România au raportat aproximativ 2,27 milioane de sosiri și 5,64 milioane de înnoptări, cu 9%, respectiv 10,2% peste aceeași lună a anului trecut. Românii au contribuit cel mai mult la acest avans în valori absolute: aproximativ 1,92 milioane de sosiri, în creștere cu 8%, și aproape 4,96 milioane de înnoptări, cu 9,3% mai multe.
Privite separat, aceste rezultate dau motive de optimism. Privite alături de primele șapte luni, ele arată cât de mult era de recuperat.

După opt luni piața internă rămâne pe minus
În perioada ianuarie–august, turiștii români au înregistrat aproximativ 7,91 milioane de sosiri și 17,38 milioane de înnoptări. Față de aceeași perioadă din 2025, scăderile sunt de 1,4% și, respectiv, 1,9%. Au rămas de recuperat 114.500 de sosiri și 341.600 de înnoptări.
Merită să ne oprim la aceste cifre înainte de a vorbi despre un turism care și-a revenit. În spatele înnoptărilor pierdute sunt nopți de cazare care nu au mai fost vândute. Datele nu ne spun singure cât a pierdut fiecare afacere, dar arată că cererea românilor, măsurată prin acești indicatori, este încă sub nivelul anului trecut.
Bilanțul general poate ascunde ușor această diferență. Cu turiștii străini incluși, România ajunge la aproximativ 9,76 milioane de sosiri în primele opt luni, în creștere cu 0,7%, și la 21,18 milioane de înnoptări, cu un avans de numai 0,1%. Creșterile de 10,8% la sosirile străinilor și de 10,4% la înnoptările lor au compensat deficitul segmentului românesc. Rezultatul total este ușor pozitiv, însă dificultatea pieței interne rămâne.

Litoralul a susținut revenirea din august
Cea mai vizibilă schimbare vine de pe Riviera Românească. Stațiunile de pe litoral au atras 40,7% din sosirile turiștilor români în august, față de 35,1% cu un an înainte. Peste patru din zece sosiri ale românilor s-au îndreptat, așadar, către aceste stațiuni.
Aplicarea ponderilor publicate de INS la totalurile naționale indică un avans estimat de aproximativ 25% al sosirilor românilor pe litoral. Este o estimare bazată pe ponderi rotunjite, dar amploarea creșterii arată cât de mult a contat marea în rezultatul lunii august. Revenirea confirmă tendința semnalată de BIBI Touroperator, fără să însemne că toate destinațiile au avut aceeași evoluție.
Importanța litoralului se vede și în bilanțul județului Constanța, care trebuie citit separat de categoria statistică a stațiunilor de la mare. În primele opt luni, județul a înregistrat 1.862.026 de sosiri și 5.757.983 de înnoptări, ocupând primul loc între județe la ambii indicatori. A concentrat 19,1% din sosirile și 27,2% din înnoptările raportate la nivel național.
Dependența de turistul român este evidentă: 97,2% din sosirile înregistrate în Constanța aparțin pieței interne. Tocmai de aceea, discuția despre bugetul de vacanță al românilor privește direct viitorul turismului de la mare. Creșterea cererii externe este binevenită, dar ponderea actuală a străinilor arată cât de mult se sprijină județul pe clienții din țară.

Cererea românilor a scăzut în alte destinații
Ar fi greșit să întindem rezultatul litoralului peste întreaga hartă turistică. În stațiunile montane, estimările bazate pe ponderile INS indică aproximativ 277.000 de sosiri ale românilor în august, față de aproape 280.000 cu un an înainte. Scăderea este de circa 1%. În stațiunile balneare, aceeași metodă indică aproximativ 152.000 de sosiri, față de circa 155.000, adică o reducere de aproximativ 2%.
În zona Deltei Dunării, inclusiv orașul Tulcea, diferența este mai pronunțată. Sosirile turiștilor români sunt estimate la aproximativ 31.000 în august, față de aproape 34.000 în aceeași lună din 2025, o scădere de circa 9%. Aceste valori sunt orientative, însă arată că revenirea națională a cererii interne a fost inegală.
Pe segmentul străinilor există vești bune, de această dată pentru întreaga perioadă ianuarie–august. Stațiunile montane au înregistrat 147.250 de sosiri, cu 11% mai multe, iar cele balneare 36.045, în creștere cu 5,8%. În Deltă, sosirile străinilor aproape s-au dublat: de la 4.660 la 9.079, un avans de 94,8%.
Procentul din Deltă atrage atenția, dar trebuie citit împreună cu volumul. Creșterea înseamnă 4.419 sosiri suplimentare în opt luni și pornește de la o bază redusă. Este un semn bun pentru interesul turiștilor străini. Nu ne permite, singur, să spunem că problemele destinației au fost rezolvate.

Ce avem de făcut după o lună bună
Adrian Voican, președintele BIBI Group4Travel, formulează direct situația: „August a mai reparat din pierderi, dar nu a salvat turismul intern.” Acesta leagă potențialul unei recuperări mai puternice de sprijinirea cererii interne prin vouchere și de o promovare mai serioasă în străinătate. Sunt direcții de discutat, cu atât mai mult cu cât rezultatele diferă atât de mult între destinații.
În opinia mea, aici ar trebui dusă discuția după publicarea cifrelor. Cum aducem cerere și în lunile mai slabe? Cum facem ca o vacanță în România să rămână accesibilă pentru clienții de care depind cele mai multe destinații? Și cum transformăm creșterea sosirilor străinilor într-un rezultat susținut, inclusiv în locurile unde volumele sunt încă mici?
August ne-a dat un motiv să privim cu mai multă încredere spre lunile următoare. Cele 341.600 de înnoptări ale românilor încă lipsă din bilanț ne dau un motiv la fel de serios să cerem măsuri care să funcționeze și după încheierea verii.