Eveniment special organizat de Instituția Prefectului, cu ocazia Zilei Dobrogei

Ziua Dobrogei a fost marcată, în acest an, printr-un eveniment special organizat la sediul Instituției Prefectului - Județul Constanța.

Eveniment special organizat de Instituția Prefectului, cu ocazia Zilei Dobrogei


Ziua Dobrogei a fost marcată, în acest an, printr-un eveniment special organizat la sediul Instituției Prefectului - Județul Constanța. Astfel, în sala „Remus Opreanu”, în fața a peste 80 de invitați, au fost prezentate mai multe momente artistice reprezentative, membrii minorităților din regiune și-au împărtășit poveștile despre Dobrogea, iar flacăra spiritului dobrogean a fost aprinsă și și-a început drumul prin mai multe instituții de învățământ din Constanța.

Evenimentul a fost deschis de corul Colegiului Național Pedagogic „Constantin Brătescu” Constanța, care a interpretat Imnul Național al României, apoi istoricul Aurel Mototolea, directorul MINAC Constanța, a vorbit despre însemnătatea zilei de 14 noiembrie pentru arhitectura spațiului național, prin reintegrarea Dobrogei în componența statului român, în 1878.

Ulterior, membrii mai multor minorități din Dobrogea (albaneză, armeană, aromână, bulgară, elenă, evreiască, germană, poloneză, tătară, turcă, romă și rușilor-lipoveni) au venit în fața auditoriului și au povestit cum Dobrogea i-a influențat și cum și-au adus contribuția la consolidarea unei comunități aparte.
„Am prieteni armeni, aromâni, bulgari, greci, evrei, germani, polonezi, tătari, turci și romi. Nu a existat niciodată vreo problemă. Și acum, după 60 de ani, suntem prieteni și sunt prieteniile cele mai sincere”, a declarat Florin Constantin (comunitatea albaneză), inginer horticol.

La rândul său, Alice Magdalena Simion (comunitatea armeană), cadru didactic declară: „Eu am această onoare să spun mulțumim, din partea comunității, statului român, care ne-a primit, ne-am simțit ocrotiți”.
Stere Beca (comunitatea aromână), jurist: „Acesta este modelul de conviețuire între oameni”.
Mihail Carpuz (comunitatea bulgară), inginer: „Pot să spun că felul în care se comportă etniile în viața de zi cu zi este exemplar în Dobrogea, de când mă știu eu”.
Dr. Constantin Cheramidoglu (comunitatea elenă), istoric: „Grecii din Constanța sunt perfect integrați în societatea constănțeană”.

Dan Bacalu (comunitatea evreiască), inginer: „În timpul liceului, în clasa noastră, de 30 de elevi, am fost 10 naționalități. La vârsta aia, niciodată nu ne-a trecut prin minte să ne legăm de naționalitate”. 
Karl Robert Perko (comunitatea germană), artist: „Cu toate naționalitățile mă înțeleg perfect, fiecare mă respectă, îi respect și eu”.
Barbara Breabăn (comunitatea poloneză), membru al comunității polonezilor: „Aici, în Dobrogea, am trăit cu toate minoritățile și sunt mulțumită că trăiesc aici”.
Elvis Ali Erdogan (comunitatea tătară), ofițer transport maritim și fluvial: „Sunt mândru că sunt cetățean român de etnie tătară, că m-am născut în Dobrogea și că trăiesc în Dobrogea, care este un mozaic de etnii și culturi”.
Faruk Memet (comunitatea tătară), profesor universitar: „Eu nu pot să îmi amintesc decât cu cuvinte frumoase această viață petrecută pe tărâmul Dobrogei”.
Serin Turkoglu (comunitatea turcă), cadru didactic: „Sunt mândră că sunt dobrogeancă, sunt bogată pentru că am foarte multe cunoștințe din toate culturile, obiceiurile, pentru că am crescut cu ele”.
Ieremia Mielu (comunitatea romă), expert pentru minoritatea romă: „Am terminat școala primară alături de colegi turci, tătari, maghiari. Am fost foarte bine văzuți, nu a existat discriminare”.
Claudia Artion (comunitatea rușilor-lipoveni), referent cultural: „În liceu, cea mai bună prietenă a mea a fost tătăroaică și acum eu am două fete. Cea mai bună prietenă a fetei mele, la liceu, este tătăroaică și a celei mici, în școala generală, este o bulgăroaică, dar la noi în familie și între prieteni nu se face nicio discriminare”.
Pe parcursul evenimentului, au avut loc mai multe momente artistice, cu ansambluri de dans popular și intonarea Imnului Dobrogei, interpretat de baritonul Teatrului de Operă Națională și Balet „Oleg Danovski” Constanța, Iulian Bratu.

Flacăra spiritului dobrogean, o nouă tradiție a regiunii
Evenimentul organizat de Instituția Prefectului a marcat și un moment cu încărcătură simbolică: aprinderea flăcării spiritului dobrogean. În data de 14 noiembrie, în cadrul ceremonialului militar religios desfășurat la Monumentul Independenței din Tulcea, a fost aprinsă flacăra-simbol a jertfei pentru neam, independenței și a unității.
Flacăra va străluci până în 23 noiembrie, ziua în care, în anul 1878, autoritățile civile și militare române au ajuns în orașul Constanța. Torța a fost deja preluată de elevii Colegiului Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” Constanța și va ajunge în mai multe instituții de învățământ din Constanța.
Acțiunea va fi un prilej ca tinerii să conștientizeze importanța acestei zile, apartenența lor la o străveche regiune istorică, dar și entuziasmul cu care trupele române au fost așteptate în Dobrogea.
Călătoria Spiritului Dobrogean prin școlile constănțene va fi întâmpinată cu activități artistice, prezentări, dezbateri, referate, în: Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” Constanța, Liceul Teoretic „Traian” Constanța, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Constanța, Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu” Constanța, Liceul Teoretic „Ovidius” Constanța și Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Constanța. Liceeni din ultimul colegiu amintit vor purta flacăra spiritului dobrogean la Biblioteca Academiei Române, pe data de 23 noiembrie.

România de astăzi ar fi fost mult mai săracă fără regiunea din care facem parte. Personal, nu îmi pot imagina cum ar fi arătat această țară fără litoral, fără deltă, fără munții Hercinici, fără cetățile istorice. Dar mai ales, fără minunații oameni care au învățat să trăiască împreună, indiferent de religie, origine sau obiceiuri. Acum aproape 150 de ani, regiunea noastră făcea pasul logic, iar românii din Dobrogea reveneau în Regatul României. Pentru conturarea țării în care trăim astăzi, a fost un moment decisiv, care merită, cu prisosință, rememorat, în fiecare an. Ziua de 14 noiembrie este specială pentru cei peste 700 de mii de locuitori din județul Constanța și sutele de mii de suflete din județul Tulcea. Asta pentru că, împreună, formăm cel mai omogen organism eterogen, pentru că, oricâte confesiuni, etnii sau obiceiuri sunt în Dobrogea, oamenii au dat dovadă de o unitate exemplară”, a declarat Silviu-Iulian COȘA, prefectul județului Constanța.