Moșii de vară. Tradiții și obiceiuri ce trebuie respectate în Sâmbăta Morților

Moșii de vară sau Sâmbăta Morților este o sărbătoare dedicată pentru pomenirea celor trecuți la cele veșnice

Moșii de vară. Tradiții și obiceiuri ce trebuie respectate în Sâmbăta Morților


Moșii de vară sau Sâmbăta Morților este o sărbătoare dedicată pentru pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Această sărbătoare nu are o dată fixă. În 2020, potrivit calendarului ortododox, moșii de vară sunt sărbătoriți pe 6 iunie.  

Gospodinele se pregătesc asa cum se cuvine pentru această zi şi împart bucate specifice sărbătorii: colivă, colaci, fructe, sarmale în foi de viţă, orez cu lapte şi vin.
Conform specialiştilor în Etnografie, în multe localităţi din Bărăgan şi Dobrogea se continuă o  tradiţie moştenită de la daci. De moşi se împart vase de lut  de cozile cărora se leagă ciorchini de cireşe şi flori de tei sau trandafiri albi, în memoria tinerilor răposaţi din familie. Dacii spuneau ca aceste ofrande sunt punţi de legătură între viaţa pământeană şi cea veşnică.
Sfinţii Părinţi au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiţi, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepţii adormiţi. Pe de altă parte, sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua Învierii Mântuitorului Hristos. “În tradiţia ortodoxă, în ziua praznicului se aduc la biserică, pentru a fi sfinţite, coliva, prescurea şi o sticlă de vin. De asemenea, se sfinţesc vase cu mâncare şi pachete cu alimente pe care rudele celor adormiţi le împart după slujba de pomenire”, explică părintele protoiereu Eugen Ramon Ilie, paroh la biserica “Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” din Călăraşi.
În tradiţia populară se spune că în zilele anterioare Moşilor de vară sau Moşilor cireşelor, morţii se trezesc din somnul de moarte şi se îndreaptă către o legendară "Vale cu Dor", loc în care găsesc toate pomenile făcute pentru ei.
Cu ocazia Moşilor de vară se dau de pomană căni, oale, străchini de lut sau vase de lemn ornate cu flori ori cireşe şi umplute cu apă, lapte ori vin, dar şi mâncare gătită (caldă) , împreună cu pâine, colaci şi lumânări aprinse. Vasele cu apă, vin şi lapte sunt ofrande simbolice, prin care oamenii se asigură că cei morţi vor avea ce bea pe lumea cealaltă.
Totodată, obiceiul de a împărţi vase din lut are drept scop reamintirea faptului că toţi oamenii sunt făcuţi din pământ, în pământ găsindu-şi sălaş după moarte.
Legat de această sărbătoare de dinaintea Rusaliilor, există multe superstiţii. Iată ce trebuie şi ce nu trebuie să faci în Sâmbăta Morţilor pentru a te feri de pagubă şi ghinion:
- Să duci la biserică crengi de tei şi frunze de nuc, pe care preoţii le sfinţesc, iar mai apoi creştinii le pun la icoană sau la streaşina casei pentru că spiritele rele să ocolească gospodăria.
- Împarte oale pentru că cei trecuţi în nefiinţă să aibă din ce bea apa!
- Femeile nu trebuie să toarcă în această zi, deoarece colacii daţi pentru pomenirea morţilor se întorc. Nici lăturile nu se aruncă în această zi, deoarece pot ajunge în gura morţilor de afară, iar ei se pot răzbuna.
- Femeile să nu măture în această zi.
- Dacă vrei ca asupra ta să nu se abată furtuni sau pierderi, din primul fel de mâncare pe care îl găteşti în această zi trebuie să dai pomană celor nevoiaşi. Oamenii dau de pomană şi ceapă sau usturoi verde, pentru că grădina lor să rodească.
- Dacă în ziua Moşilor de vară oamenii scot apa din fântână, aceştia lasă un bănuţ pentru apa celor morţi. Tot ceea ce dai de pomană trebuie să fie nou şi proaspăt.