Astăzi se prăznuieşte Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul

Astăzi se prăznuieşte Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul mai este numită Crucea Mică. În trecut, oamenii care făceau păcate grele, furau, ucideau, tâlhăreau, ca să fie iertaţi, ţineau un post foarte aspru, netrecut în calendarul ortodox, numit de la Cruce până la Cruce, adică de pe 29 august până pe 14 septembrie, când se sărbătoreşte Înălţarea Sfintei Cruci.

E bine ca aceia care au săvârşit păcate mari să ţină acest post care purifică spiritual, aduce linişte sufletească şi sănătate. Şi cei care vor să scape de farmece sau blesteme e bine să ţină post negru în această zi (până la apusul soarelui) şi să se roage la icoana Sfântului Proroc. 
Biserica ortodoxă serbează de obicei ziua morții sfinților, adică data trecerii lor la cele cerești. Dar numai Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul fac excepție de la această regulă. Biserica a închinat Sf. Ioan șase sărbători: zămislirea lui – 23 septembrie; nașterea – 24 iunie; soborul lui – 7 ianuarie; tăierea capului – 29 august; prima și a doua aflare a capului său – 24 februarie; a treia aflare a capului Sf. Ioan – 25 mai.
Alături de Schimbarea la Faţă a Domnului şi Adormirea Maicii Domnului, Tăierea capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul este o sărbătoare cu semnificaţie eshatologică. De aceea Sf. Părinţi au rânduit ca cele trei sărbători să fie prăznuite în luna august, ultima lună din anul bisericesc, ca semn că acest chip al lumii va trece, că cer nou şi pământ nou vor fi.
În anul 31, tetrarhul Irod Antipa al IV lea, fiul lui Irod cel Mare, s-a dus la Roma la împăratul Tiberiu. Oprindu-se în casa fratelui său Filip, se aprinde de patimă pentru soţia fratelui său, Irodiada. Aceasta îi făgăduieşte că se va mărita cu el dacă se va despărţi de soţia sa, adică de fiica lui Areta, împăratul Arabiei. Irod Antipa îşi alungă soţia legitimă şi, împotriva legii, o ia de soţie pe Irodiada. Văzând această nelegiuire, Ioan Botezătorul, păzitorul Legii lui Dumnezeu, îl mustră pe Irod de faţă cu toţi: „Nu ţi se cade să ţii pe femeia fratelui tău” (Marcu 6, 18) Irod, deşi umilit şi indignat, îndemnat şi de Irodiada ce voia să-l ucidă pe Ioan, porunceşte ca acesta să fie închis în temniţă. La ziua de naştere a lui Irod s-a făcut ospăţ mare, la care jucând fiica Irodiadei, Salomeea, şi plăcând lui Irod şi celor ce şedeau cu el, acesta, ameţit de băutură, îi promite că îi va da orice îi va cere, până chiar la jumătate din împărăţia sa. Irodiada şi-a sfătuit fiica să ceară capul Sfântului Ioan Botezătorul. Deşi nevrând aceasta, Irod porunceşte totuşi tăierea capul lui Ioan şi aducerea sa pe o tipsie.
Cumplita ucidere nu a rămas fără urmări pentru Irod. Împăratul Areta se răzbună pentru nedreptatea făcută fiicei lui, cucerind castelul Maherus şi o parte din pământul Iudeii. Apoi Irod pleacă la Roma pentru a obţine ca şi fratele său, Agripa, titlul de rege de la împăratul Caligula. Dar pentru că împăratul aflase că Irod se unise cu parţii împotriva romanilor, pregătind o armată de 70.000 de oameni, Caligula îi ia stăpânirea Iudeii, îi confiscă averea şi-l exilează împreună cu Irodiada la Lugdun (Lyon) în Galia şi apoi la Ilard în Spania. De altfel, Irod a şi murit acolo în mizerie şi boală, după ce mai întâi a văzut groaznica moarte a Salomeei.
Ziua Tăierii capului Sf. Ioan Botezătorul este o zi de post. Creştinii postesc în această zi pentru a nu se asemăna lui Irod, care, din cauza ospăţului fără măsură, a cerut ca Salomeea să-i danseze şi drept răsplată i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezătorul. Apoi, postim căci vrem ca viaţa noastră să urmeze vieţii înfrânate a Sf. Ioan. Ziua Tăierii capului Sf. Ioan Botezătorul prefigurează Vinerea Patimilor, şi precum postim în fiecare vineri, ca zi a răstignirii Domnului, tot astfel se cuvine să postim şi în această zi.
În această zi nu se bea vin roşu, deoarece se spune că acesta reprezintă sângele Botezătorului. Nu se mănâncă fructe sau legume roşii. De asemenea, nu se mănâncă fructe rotunde, nuci, mere, pepene, care se aseamănă cu forma capului. În această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna şi nu se mănâncă fructe şi legume în cruce, pepene şi usturoi.
De asemenea, în ajunul zilei şi în ziua praznicului nu se mănâncă varză, deoarece Sfântului Ioan i s-a tăiat capul pe o căpăţână de varză, de şapte ori, şi iar a înviat. Se mai spune că din această zi începe şi frigul toamnei, aşa cum fiecare om este cuprins de friguri, adică frisoane, când află felul în care s-a sfârşit Sfântul Ioan Botezătorul.
În această zi se spune că nu e bine să aibă loc petreceri sau manifestări similare, ci dimpotrivă, să fie o zi dedicată rugăciunilor şi îndreptării greşelilor. De aceea se ţine şi post.
Se mai spune că nu este bine să dai cu mătura, deoarece zgomotul făcut de aceasta îi deranjează pe cei morţi. În schimb, spiritele celor adormiţi pot fi îmbunate dacă dai de pomană săracilor.
E bine să sfinţeşti pere, struguri şi castraveţi şi apoi să le împarţi oamenilor săraci, în amintirea celor adormiţi. Însă aceste fructe nu se pun pe tavă, aşa cum a fost pus capul prorocului.