Sfântul Apostol Andrei, Cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României. Tradiții și superstiții

Creștin ortodocșii îl sărbătoresc pe 30 noiembrie pe Sfântul Andrei, unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus, supranumit şi “Cel Întâi Chemat”.

Sfântul Apostol Andrei, Cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României. Tradiții și superstiții


Creștin ortodocșii îl sărbătoresc pe 30 noiembrie pe Sfântul Andrei, unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus, supranumit şi “Cel Întâi Chemat”. Acest sfânt este cunoscut drept Ocrotitorul României sau patronul spiritual al românilor.

Pentru români, numele Apostolului Andrei este legat de lupi. Se spune că acest nume – Apostolul Lupilor – derivă din vechea denumire a dacilor, daoi, (lupi), dar și de la simbolul lor – lupul. Lupul era chiar un simbol al sanctuarelor Daciei.
Legendele spun că acest animal a fost alaturi de daci la căderea Sarmizegetusei și că cel care era căpetenia lupilor l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre peștera care i-a fost adăpost.
Sfântul Andrei - uncenicul Sfântului Ioan Botrezătorul
Sfântul Andrei, înainte de a deveni ucenic al lui Hristos, a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Dorința de a-L urma pe Hristos se naște în el, în momentul în care Sfântul Ioan rostește cuvintele: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan 1, 29).
Scriptura îl descoperă pe Andrei la înmulțirea pâinilor și a peștilor (Ioan 6, 8-9) și după învierea lui Lazar când, împreună cu Filip, îi spune lui Hristos că niște elini, veniți în Ierusalim cu prilejul sărbătoririi Paștelui Iudaic, doresc să-L vadă (Ioan 12, 20 – 22).

Supersitții și tradiții de Sfântul Andrei
Multe dintre obiceiurile de Sf. Andrei sunt descrise în legende. În noaptea Sfântului Andrei erau practicate diverse ritualuri menite să protejeze oamenii, animalele şi gospodăriile. Tot de Sfântul Andrei se zice, era timpul benefic să se comunice cu spiritele de dincolo.
În noaptea Sfântului Andrei fetele mari (nemăritate) puteau să-și afle ursitul. Sunt cunoscute numeroase magii, practicate de fete. Ele se adunau la o casă în seara de 12 decembrie și încercau să-și afle ursitul. Cum se însera bine, fetele de altădată fie practicau metodele știute de la mame, mătuși, fie se concentrau asupra uneia, ca să li se contureze chipul ursitului. Se spune, ca un fir de busuioc aşezat sub pernă face că în vis să apară imaginea ursitului. Alte fete noaptea mergeau spre gard cu ochii închiși și trebuiau să numere nouă pari și să-l lege cu ață. A doua zi se uitau și dacă era neted părul, apoi și ursitul urma să le fie tânăr, dacă era cioturos – mirele urma să fie bătrân.
În afară de practici magice în seara Sf. Andrei flăcăii și fetele mari petreceau împreună, se veseleau, făceau o turtă, numită „turtă de Andrei”, care se atârnă la coardă și toți trebuiau să sară să o apuce cu gura.
De Sfântul Andrei femeile întorc oalele şi cănile cu gura în jos sau scot din soba cenuşa caldă pentru că strigoii să nu se adăpostească la căldura sau împrăştie prin curte bucăţi de pâine pe care strigoii să le mănânce şi să nu mai intre în casă.
Ca să se apere de vârcolaci atârnă şiruri de usturoi la intrare şi lasă candela aprinsă (în unele zone exista obiceiul de a se unge cu usturoi tocurile uşilor şi ferestrelor).
De Sfântul Andrei se poate afla prognoza pentru anul următor. Tradiţia spune că se iau 12 cepe care se duc în podul casei şi se lasă acolo până în seara de Crăciun. Fiecărei luni a anului îi corespunde o ceapă. Cepele care s-au stricat semnifica luni ploioase cu grindină, iar cele care au încolţit, luni favorabile pentru recolta.
La fel se face şi cu grâul care este pus la încolţit pentru fiecare membru al familiei. Cel al cărui grâu este frumos şi înalt se spune că va avea un an bun cu bani şi sănătate. Dacă în noaptea Sfântului Andrei este senin şi cald, atunci vom avea o iarnă blândă, dacă este ger, vom avea o iarnă grea.
Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, şi se vor încheia de Bobotează, pe 6 ianuarie.
Peste 900.000 de români îşi sărbătoresc, marţi, onomastica, la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei. Este vorba despre 500.720 de bărbaţi şi 422.638 de femei, informează Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, potrivit Agerpres.
Pentru toţi cei ce-şi sărbătoresc mâine onomastica, Lumea Presei le urează un sincer La Mulţi Ani, sănătate şi impliniri depline!