A murit Victor Socaciu

Cunoscutul muzician, compozitor, cântăreţ, chitarist, realizator şi prezentator TV şi politician, Victor Socaciu, a murit luni, la vârsta de 68 de ani. Artistul a suferit în trecut un transplant de rinichi și avea mai multe probleme de sănătate.

Anunțul decesului lui Victor Socaciu a fost făcut ulterior și de fosta soție a lui Victor Socaciu, Marina Almășan.
„Îi sunt alături fiului meu, Victor, într-un moment greu al vieții sale. Pierderea părintelui înseamnă, pentru un copil, pierderea uneia din cele două aripi, pe care le primim fiecare , la venirea pe lume. Îi vor și NE vor rămâne amintirile frumoase ale familiei noastre, îmbrăcate în cântecele sale nemuritoare, care vor continua să-i bucure pe cei ce i-au prețuit muzica. Drum lin , spre stele, Victor Socaciu, unde îți doresc să-ți găsești pacea și liniștea. ????
Fiul nostru, Victor Socaciu, va continua să-ți poarte numele. Și, dacă aici, pe pământ, te-au îndepărtat de el, poate de acolo, de sus, îi vei veghea mersul prin viață, alături de mine, de aici , de pe pământ…”, este mesajul postat pe o rețea socială de Marina Almășan, fosta parteneră de viață.
În urmă cu două săptămâni, Victor Socaciu a participat la cea de-a 30-a ediţie a Festivalului Naţional de Muzică Folk "Om bun" la Breaza.

Născut pe 14 ianuarie 1953 la Brașov, Victor Socaciu a provenit dintr-o familie de oameni simpli, dar "foarte deschiși", după cum spunea chiar artistul în biografia sa, unde a mărturisit că era atât de impresionat de romanțele pe care i le cântau părinții săi, încât se ascundea sub masă și plângea – chiar dacă nu înțelegea ce însemna o iubire trecută.

"Atracția mea față de folk a început în anul 1972, când l-am auzit la radio pe Mircea Florian cântând. El a fost cel care mi-a atras atenția asupra folk-ului autohton.
Mai citeam despre folk în revistele din acele vremuri. Și am început să scriu și eu cântece. Cred că era locul în care mă puteam desfășura cel mai bine. Când eram în liceul, scrisesem un cântec care se numea „Frizerul”. Asta ca reacție la faptul că directorul școlii, de câte ori făceam un pocinog, ne tundea pe toți. Asta era măsura disciplinară pe care o lua. Și eu am scris atunci cântecul „Frizerul” și, bineînțeles că am devenit figura centrală a liceului, fiindcă era chiar un act de curaj să protestezi pe vremea aceea, și mai ales, să dai în director să să-l iei la mișto.
Ori folk-ul era tocmai reacția la tot ce se întâmpla în jur, la bine și mai ales la rău. Și mi se potrivea ca o mănușă genul ăsta. Și am scris cântece care circulau în mediul universitar brașovean. Exista atunci moda cenaclurilor, iar la Brașov se înființase Cenaclul Dacia-Felix, înainte chair să apară Cenaclul Flacăra. Și cântam atunci un cântec care avea ca refren „va veni o zi, când fiecare va simți că a devenit o țintă”...", scria Victor Socaciu în biografia postată pe site-ul său, scrie Antena 3.

Victor Socaciu a fost producător, de-a lungul timpului, al unor festivaluri de gen precum Festivalul Naţional – Concurs de muzică folk ”Om bun” (din 1991), Festivalul Naţional – Concurs ”Cântecul de dragoste” (în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Cultelor, Televiziunea Română şi Radio România Actualităţi), Festivalul ”Country music”, al altor numeroase evenimente cultural-artistice, precum şi iniţiator şi producător al proiectului ”Romanian Golden Art”, în colaborare cu MAE, destinat mediilor artistice din Comunitatea Europeană, după cum se arată pe site-urilewww.victorsocaciu.com şi www.cdep.ro.

Realizator şi producător de emisiuni de televiziune, în perioada 1991-2004, Victor Socaciu semnează genericele mai multor emisiuni de radio şi televiziune printre care: ”Omul chitară”, ”Oameni de zăpadă”, ”Ceaiul de la ora 5”, ”Insomniile Corinei”, ”Cazuri şi necazuri în dragoste”, ”Vânare de vânt”, ”Arca Marinei”, ”Personalul de Costineşti”, ”Bun de tipar”, ”Tunelul timpului”, ”Mulţumesc”, ”Ora fără catalog”, ”Ne vedem la TVR”, ”E ora ta”.

Colaborează, totodată, cu teatre din Bucureşti şi din ţară, semnând muzica spectacolelor ”Tinereţe fără bătrâneţe” de Eduard Covali (Teatrul Dramatic Braşov) şi ”Caii liberi” (Teatrul Dramatic Târgu Mureş), precum şi coloana sonoră a spectacolului de muzică şi poezie ”Muntele dragostei” (alături de Leopoldina Bălănuţă, la Teatrul ”Ion Creangă” – Bucureşti, 1987-1989).

A îndeplinit funcţia de membru supleant în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune (2002-2006) şi de membru în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune (2007-2010), potrivit site-ului www.cdep.ro.

Este membru, din anul 2002, al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Potrivit www.victorsocaciu.com, semnează peste 300 de cântece declarate la UCMR-ADA (Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România – Asociaţia Drepturilor de Autor).

Din bogata sa discografie menţionăm: ”Roata” (1981), ”Căruţa cu flori” (1982), ”Drumuri paralele” (cu Angela Ciochină, 1985), ”Viaţa, iubirea cea dintâi” (1987), ”Colindul mâinilor truditoare” (1989), ”Mi-e dor să mai merg la un ceai” (1994), ”Ceasul iubirii” (1995), ”Cântecele ceaiului de la ora 5” (1997). În 2003, la împlinirea a 30 de ani de activitate artistică, şi-a lansat albumul ”Best of – 30”, care cuprinde 16 dintre cele mai frumoase cântece compuse de Victor Socaciu de-a lungul anilor.

A efectuat, de-a lungul timpului, numeroase turnee, în China (1986), Coreea (1986), URSS (1984), Germania (1985, 1999, 2002 şi 2003), Republica Moldova (1990, 1993, 1996 şi 2001), Canada (1999 şi 2001), SUA (1996, 1999 şi 2002), Suedia (1996), Danemarca (2004), Marea Britanie (2004-2005), Irlanda (2004), Italia (2005), Emiratele Arabe Unite (2005) etc.

A participat la Festivalul de la Mamaia, la Secţiunea ”Creaţie”, în 1989, 1997, 1998, 1999 şi 2000.

Victor Socaciu a fost deputat în Parlamentul României în legislatura 2008-2012, fiind ales în circumscripţia electorală nr. 28 Mureş, colegiul uninominal nr.4, pe listele Alianţei Politice Partidul Social Democrat + Partidul Conservator, din partea Partidului Social Democrat. Pe perioada amintitei legislaturi a fost vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor, membru în Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, precum şi membru în Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989, potrivit site-ului www.cdep.ro.

Luptător pentru victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989 cu brevet conferit de Preşedinţia României în 1995, conform www.cdep.ro, Victor Socaciu a fost numit în ianuarie 2013 în funcţia de secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989. În perioada 2014-2017 Victor Socaciu a fost consul general, şef al Consulatului General al României la Montreal, Canada.

A obţinut numeroase premii în domeniul muzical. Astfel, a fost laureat al Festivalului Naţional al Artei Studenţeşti (Premiul I, Secţiunea Folk, 1974), al Festivalului Studenţesc de Muzică Folk ”Primăvara Baladelor” (Bucureşti, 1975) şi al Festivalului internaţional Rotte Lieder (Germania,1985), a primit Marele Premiu al Cenaclului Flacăra (1979, 1980, 1981), Marele Premiu al Serbărilor Scânteii Tineretului (1983), Premiul al II-lea (creaţie) la Festivalul Internaţional ”Garoafa roşie” (Soci, 1984), Premiul Radiodifuziunii Române pe anul 1998 pentru muzică folk, Premiul Criticii Muzicale din România (1997), Premiul ”Limba noastră” acordat de Asociaţia Culturală ”Ginta Latină” din Chişinău (1999), Premiul pentru întreaga activitate acordat de revista ”Actualitatea muzicală” (2000), premii de excelenţă în muzica folk acordate de organizatorii festivalurilor de la Chişinău (1996), Slobozia (1996), Tg. Jiu (1997), Iaşi (1998), Radio Cluj (1998), Reghin (1999), Caracal (2000), Călăraşi (2001), Bistriţa (2001), Premiul Radiodifuziunii Române pentru cel mai bun album folk al anului 2001 – ”Condiţia umană”, Premiul Radiodifuziunii Române pentru ”Cel mai bun interpret folk al anului 2001”.

În 2002 Ministerul Culturii i-a acordat Premiul de onoare pentru Întreaga activitate în slujba cântecului românesc”, iar în 2004 preşedintele României i-a conferit Ordinul ”Meritul Cultural” în grad de Cavaler.