Nicolas Sarkozy, condamnat definitiv la închisoare pentru finanţare electorală ilegală

Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat miercuri în apel la un an de închisoare, din care şase luni cu suspendare, iar partea cu executare ar putea s-o efectueze la domiciliu.

Nicolas Sarkozy, condamnat definitiv la închisoare pentru finanţare electorală ilegală


Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat miercuri în apel la un an de închisoare, din care şase luni cu suspendare, iar partea cu executare ar putea s-o efectueze la domiciliu, sentinţă dată în dosarul privind finanţarea ilegală campaniei sale electorale pentru alegerile pe care le-a pierdut în anul 2012, relatează agenţiile AFP şi Reuters.

În septembrie 2021 el a fost condamnat în primă instanţă la un an de închisoare cu executare pentru depăşirea plafonului legal al cheltuielilor de campanie. Investigaţiile au relevat că, pentru acoperirea cheltuielilor electorale ale lui Sarkozy de aproape 43 de milioane de euro, peste plafonul legal de 22,5 milioane, colaboratori ai săi au apelat la un sistem de facturare dublă prin care mare parte din costurile mitingurilor sale electorale au fost direcţionate către partidul său.
Spre deosebire de celelalte persoane judecate în acelaşi dosar, denumit "Bygmalion", compania responsabilă de mitingurile lui Nicolas Sarkozy, fostul preşedinte nu a fost inculpat pentru acel sistem de facturare fictivă. Avocatul său a susţinut permanent în timpul procesului că Sarkozy "nu a avut niciodată cunoştinţă de depăşirea" plafonului legal de cheltuieli de campanie.
În hotărârea din primă instanţă au fost astfel condamnate alte 13 persoane, la pedepse de până la trei ani şi jumătate de închisoare, din care o parte cu suspendare. Nouă dintre acestea şi Sarkozy au formulat recurs.
Sentinţa pronunţată în apel prevede pentru fostul preşedinte un an de închisoare, dar din această perioadă şase luni sunt cu suspendare, iar pentru restul el va putea beneficia de modalităţi alternative de executare a pedepsei, cum ar fi detenţie la domiciliu sub supraveghere electronică.
Între timp, avocatul său a anunţat că va ataca această sentinţă la Curtea de Casaţie, cea mai înaltă instanţă a Franţei.